Nu sunt critic de film, nu sunt niciun fel de critic, ci un simplu
spectator aflat în conul lui de umbră care a vizionat filmul de treizeci de
ori ( fără niciun fel de exagerare) și a citit cartea pe nerăsuflate, simțind cât este de greu să o lași
din mână.
Madame Mallory și micul bucătar indian transpus în Război în bucătărie
a devansat cu mult preferatul de până acum în materie de filme în
domeniu și anume "Julie &Julia", și nu mai are mult până să
devanseze, în materie de literatură "Inferno" a lui Dan Brown care ocupă
locul fruntaș.
Veți spune, și aveți dreptate, că cele două opere literare nu aparțin
aceluiași gen de literatură și nu are cum, una să devanseze o alta atâta timp
cât sunt în sfere diferite. Nu voi dezbate această problemă, voi trece
direct la opiniiele conturate în urma analizei și comparării cărții și a
filmului
Încep cu concluzia de această dată .Ciudat nu?
Niciodată filmul nu are legătură mai mult de 50% cu cartea, și în
acest caz cred eu, filmul nu are nici 30% legătură cu cartea din moment
ce nici personajele nici firul poveștii pionului principal, Hassan, care
este, de fapt micul bucătar indian, nu sunt respectate.
În carte aventura lui Hassan este strâns legată de cea a tatălui, a
fraților, a unchiului și a mătușii precum și a bunicii răpuse de o
demență demoralizatoare. În film Hassan este însoțit doar de către tată
și de către frați.
În carte aventura se petrece în orașul fracez Lion, filmul specifică
Saint Antonie. Filmul o înfățișează pe Margret încă de la început,
cartea specifică clar faptul că, ea apare mult după ce familia se
stabilește în oraș. Povestea de dragoste, scrisă, dintre cei doi
consumându-se încă înainte ca Hassan să plece la Paris, iar cea
ilustrată după revenirea lui acasă.
Casa cumparată în film,, un fost restaurant" , de fapt era o frumoasă
moșie care nu avea nicio legătură cu domeniul culinar, pe care ei,
indienii gălăgioși o transformaseră într-un restaurant unde Hassan învață să gătească opus a ceea ce ni se ilustrează, și anume faptul că micul indian era extrem de priceput în ale artei culinare.
Porumbelul cu sos de trufe pe care baiatul i-l prezintă doamnei
Mallory în film, este inexistent în carte, perioada de școlarizare la "Le
Saule Pleureur ", restaurantul doamnei Mallory tradus simplu dar pătrunzător 'Salcia Plângătoare" este de ani de zile nu de 6 luni cum ni se arată, incendiul de la "Maison Mumbai", provocat în ecranizare de către Jean Pierre, chef-ul de cuisine a lui Mallory, este inexistent , în carte subliniindu-se accidentul cauzat
de însăși doamna, care apropos în film e patron de restaurant, în carte
este un chef bucătar iscusit, datorită faptului că Abbs Haji, tatăl lui
Hassan, pusese la cale tăierea salciei plângătoare, emblemă a
restaurantului, din nou, fiind total absentă în film. Hassan apare ars
la ambele mâini când de fapt arsurile le avea pe coapse, mâinile
nefiindu-i atinse.
Madame de Mallory în film respectiv Gertrude Mallory în carte, are un restaurant cu trei stele
Michelin nu două cum arată filmul, Hassan neavând chiar niciun amestec
în primirea celei de-a treia stea cum înfățișează, la final, ecranizarea.
Abbs și Gretrude nu au niciodată nicun fel de apropiere fizică sau
emoțională, finalul nefiind cel fericit din film, indianul murind înecat
cu un copan de pui, Mallory în urma unei pneumonii cauzată de lunga
perioadă de spitalizare pentru a recupera un picior rupt din cauza
alunecării pe scările care duceau înspre apartamentul ei de la manasardă
.
Jean Pierre nu este aruncat afară din restaurant, ba , dimpotrivă, i se lasă acesta moștenire după decesul maitressei
"Le Chien Mechant”, restaurantul dat ucenicului ,
aflat în Paris, despre care nu se pomeneste în film, unde,renumitul, chef
Hassan Haji primește cea de-a treia stea Michelin datorită faptului că
se hotăraste să nu mai copieze niciun fel de rețetă greoaie, ci să
gătească extrem de simplu, mai exact să dea o notă persoanală
preparatelor pe care angajații lui i le propun că fiind cele mai
populare din zonele lor de baștină.
Margret nu are , până în final , niciun fel de relație amoroasă de
lungă durată cu băiatul indian, nu rămân împreună până la adânci
bătrâneți, cartea terminându-se oarecum în coadă de pește, cu aceasta
mutându-se la Paris, divorțată fiind de un bărbat ce se dovedește a fi
"o brută”, cu doi copii și angajată sous chef de către unul
dintre prietenii lui Hassan, în casa acestuia, plănuind împreună cu
Mehtab ( sora lui Hassan), petrecerea acestuia pentru cele trei stele
primate.
De Paul Verdun, cel care îl propulsează pe Hassan chiar și după
moartea lui ( a lui Paul ), un chef foarte cunoscut și apreciat în
Franța, care , pare a se sinucide odată cu aflarea punctajului scăzut pe
care Ghidul Michelin i-l dăduse în acel an ( cinci puncte în minus), în
film nu se pomenește absolut nimic, la fel cum nu se amintește de
micul restaurant Indian "Madras”, în fața căruia Hassan resimte dorul
extrem de mamă și de casă, acest fapt fiind înfățișat în film, în
bucătăria restaurantului de la care Hassan pleacă înspre Lion când, un
subaltern se prezintă cu o caserolă de mâncare cu specific Indian gătită
de către soția sa.
Asemănări sunt extreme de puține, spre exemplu, modul în care mama
lui Hassan moare în incendiul din India sau faptul că madame Mallory este
piatra temeliei carierei lui precum și numele restaurantelor celor doi (
Maison Mumbay și Le Saule Pleureur )
Îmi dau seama că într-un film trebuie extrase punctele principale ale
unei cărți, dar măcar firul epic și numele personajelor puteau fi
păstrate!
Citiți, deci, cartea, vizionați filmul și trageți concluzii!
Ceea ce
vă pot garanta, este faptul că, veți rămâne cu foarte multe și că se va
dovedi a fi o experiență!!!!
*Sursa imaginilor: www.google.com / www.youtube.com
0 comentarii :
Trimiteți un comentariu